Mierea, un aliment prețios care a intrat în istorie ca „nectarul zeilor” își are originile într-un trecut milenar, onorând cu prezența tabelelor nobile gargantue ale populațiilor antice precum grecii și romanii. Lichid prețios produs de albine harnice, creația sa este una dintre cele mai fascinante minuni care pot fi asistate în natură. Să aflăm unde s-a născut acest nectar de chihlimbar și care, în schimb, numeroasele sale proprietăți benefice.
Deja romani antici cinstiți masa cu un băutură pe bază de miere si apa și erau recurente luculienii banchete care sancționa parteneriate militare sau căsătorii unde este acest lichid ne el a fost adevăratul protagonist. Mâncare de bază în prepararea dulciurilor și a mâncărurilor delicate, fermentarea sa a dat naștere unei băuturi asemănătoare berii trecut în istorie ca fiind cel mai faimos mied.
Miere în vremurile străvechi
Miere este un aliment din proprietăți organoleptice marcate precum și o mie de beneficii pentru sănătate. Utilizarea sa este printre cele mai cunoscute nu numai în gătit, ci și în medicină, medicament pe bază de plante și cosmetice naturale. Mulțumesc lui înalt putere vindecatoare a fost un concentrație incontestabilă de dulceață și gust care a ocupat funcții importante în rândul populațiilor antice; încărcat de valori rituale și de o cultură imensă, s-a lăsat iubit și cunoscut în aproape toate zonele lumii.
Urmele din preistorie și lungele cercetări arheologice confirmă acest lucru mierea este din zori mereu prezent în sursa de alimentare a speciei umane. A pictura rupestră găsit lângă Valencia, în Spania, mărturisește prezența sa chiar și în perioade atât de îndepărtate în care este posibil să admiri un om suspendat de o viță de vie, cu A sacul în poală și albinele care bâzâie în jurul lui, în încercarea de a colecta prețiosul lichid din niste faguri asezati intr-o stanca impermeabila.
Iubire în cultura grecilor
Trebuie încredințată o recunoaștere recunoscătoare grecilor antici care au fost primii care i-au atribuit un epitet atât de cunoscut încât este amintit și astăzi în același mod: ei l-au considerat, de fapt, „hrana zeilor"Atât de mult încât chiar și filosof Aristotel într-unul din tratatele sale îl laudă ca pe o substanță ușoară și eterică.
Mierea apare și reapare în scrierile Greciei antice și joacă roluri principale trecând de la istorie la mitologie, celebre sunt poveștile despre viața lui Zeus decât bogat a mâncat bând lapte a caprei Amalthea e cu miere tocmai produs de fiicele lui Melisseo, regele Cretei. Acest s-a consumat nectar de mare valoare de zei să rămână puternic iar tarabele lor sunt veșnice și faimoase, unde miere și ambrozie domneau suprem.
S-ar putea să vă intereseze: Cacao și ciocolată: diferențele
Mierea în Egiptul antic
Mierea nu putea lipsi în mitic țara faraonilor, unde Nilul curgea placid și a oferit bunăstare și întreținere pentru popoarele Egiptului antic. Cu mai bine de 4000 de ani în urmă egiptenii știau deja arta apiculturii care s-a dezvoltat intens de-a lungul deltei râului Nil, unde plantele au crescut înfloritoare și sănătoase, iar stupii au fost umpluți cu albine harnice pentru producerea mierii.
Săpăturile arheologice recente au mărturisit prezența acest nectar din interiorul amforelor, cupe și vaze găsite în mormintele faraonice; de fapt, se obișnuia să se mobileze camera de înmormântare a decedatului cu obiecte și mobilier care să însoțească sufletele în călătoria lor către viața de apoi. S-a descoperit că în unele amfore încă sigilate ermetic, mierea este păstrată în interior conservase de-a lungul lungilor milenii a petrecut virtuțile sale și caracteristicile sale organoleptice.
Ai probleme cu plantele? Alăturați-vă grupului
Chiar și tablourile ziduri în interiorul camerei de înmormântare și multe hieroglife atestă că Miere a fost folosit adesea ca hrană, profitând din plin de enormele sale proprietăți de vindecare pentru a atenua afecțiunile de diferite tipuri e pentru prepararea uleiurilor și unguentelor pentru a vindeca iritații, răni și răni.
Nașterea apiculturii
Coloniile de albine harnice au fost și sunt încă originea și nașterea acestui delicios aliment, a cărui prezență este atestată în natură deja acum 10 milioane de ani. Deja numit printre civilizațiile antice "albine sociale”Este încă din zorii timpului aceste insecte valoroase susțin ecosistemul contribuind la un procent ridicat de alimente în lume, în ciuda poluării și a defrișărilor brutale.
Apicultura a jucat un rol important în Evul Mediu datorită împăratului Carol cel Mare care în edictul din 759 d.Hr. i-a obligat pe toți cei care erau proprietari ai unei ferme să aibă albine pentru prepararea mierii și a derivaților acesteia. După cum se știe această activitate de cultivare și reproducere răspândire remarcabil în mănăstiri iar în abațiile care au perfecționat din ce în ce mai mult tehnicile apicole pentru protecția aceste insecte prețioase și studiul unor pregătiri noi și delicate.
Miere în Renaștere și până în prezent
Dacă pentru romani a fost ideal pentru îndulcirea băuturilor bogate, importându-le din insulele Creta, Cipru și Malta, este cu Carol cel Mare acea acest produs știe una mare răspândit și în Europa și o protecție reală a producției și conservării.
Marele triumf al mierii este atins în timpul Renașterii când a început să fie puternic consumat în banchetele somptuoase ale marilor familii nobiliare; se vede asociat cu carne și vânat și să aromeze supe bogate și băuturi care potolesc setea.
De la preistorie până la timpurile contemporane, mierea trebuie considerată un substitut valabil pentru zahăr și multe altele pentru a lui calități îndulcitoare înnăscute dar ca aliment din proprietăți terapeutice și benefice marcate pentru sănătatea noastră. Versatilitatea sa extremă în bucătărie l-a consacrat ca un aliment mereu prezent în bucătăriile noastre, cu puteri de vindecare prețioase mierea este o sursă validă de energie pentru corpul revigorant mintea.
Secretele mierii și istoria nectarului zeilor: fotografii și imagini
